miercuri, 27 martie 2024

IN SOLIDUM

 

Bună seara! Tot ce nu știai
Stă în fața ta,
Cu spatele lipit de perdea,
Astfel încât cunoașterea
A ceea ce vrei să știi despre ea
Să capete un contur strălucit
În bătaia lunii.
 
Proiecția inimii tale
Calcă sfioasă, desculță prin noroi
Și aleargă, râzând, prin ploaie,
Sărind în băltoace,
Chemând păsările să-i fie alături,
În chicotitul vesel;
 
Iar monologul sub cerul nopții
Și sub stelele ce-l împodobesc,
E o scenă firească
Pentru un suflet-tornadă,
Ce doar în iubire se scaldă,
Prețuind-o doar pe ea,
Din lumea toată.
 
Acum că ai aflat
Și de închizi ochii,
Să auzi doar: Bună seara!
Două cuvinte șoptite,
De vocea pe care o duci în visele tale,
de lume pitite.
 
S-a aprins totul, în amurg,
În noi doi și al nopții legământ,
Rămânând din nou semințele
Din care iubirea își va țese un nou veșmânt –
De care răspundem amândoi,
Fiind acum pe acest pământ.

Sursa foto:  https://ro.pinterest.com/pin/250372060512652516/ 

Poezie publicată în Revista CADRAN, Jurnal mureșean, nr. 2-3/2024




duminică, 24 martie 2024

MOMENTE

 

Azi am luat o pauză de la lume,
Să petrec timp numai cu mine;
Azi m-au dus pașii, nerăbdători 
Sub colțul din cer unde soarele apune
Și acolo, sub lumina lui sângerie, 
Mi-am rostit cu glas tare dorințele,
Să se prindă, în cunună,
Într-a serii sclipire.

După ziua de azi, am intrat în alt azi,
Simplu, cu zâmbetul pe chip 
Și sufletul deschis ividu-se 
din pieptul cu care tai aerul
În galop, chiuind cu veselie,
Pentru că, așa cum sunt acum,
Îmi e atât de bine! 
 
Ce-ar fi ca în toate clipele, 
Să trăiesc tot în azi, în energia de acum
În această lume - ca o corabie și totuși,
desprinsă din ea, prin acora ce mă ține 
În altă zi de azi, din care pot privi
Ziua și noaptea, în vals,
Cu aștri celești, împreunați
Și cu toată suflarea, adunată 
În același timp și în aceeași viață?

E acel moment în care sâcâi Universul 
cu multe întrebări: ce e timpul? Îmi spui?
Dar ce e viața, de acum?
Ce rol avem noi, oamenii, pe acest pământ?
Dar ce e acest pământ? 

El tace o vreme, apoi îmi arată, 
În diverse momente, răspuns după răspuns,
Timp după timp, și viață după viață,
Înțelepciune doar să am,
Pentru a putea pricepe.

De aceea simt nevoia, uneori, 
Să-mi iau pauză de la lume - 
Pentru a-mi afunda sufletul
în astfel de momente. 

Sursa foto: https://www.litoralulromanesc.ro/epava.htm 

Cadoul muzical de azi:




joi, 21 martie 2024

LIBERTATE

 


Când cu ochii privesc văzduhul,
Urmărind norii, în dansul lor hipnotizant,
Un pescăruș, apărut de nicăieri,
Își fâlfâie mândru aripile - 
Oprindu-se galeș, preț de două clipe,
Între cer și pământ, 
deasupra mea.

Înconjurată de garduri înalte,
Ce-mi marchează "proprietatea",
Îmi spun, admirând înaripata:
Ce vedere spectaculoasă,
Ce creație minunată ești!
Continuă-ți drumul liber, 
Să nu te oprești! 

Mai presus de orice opulentă zidire,
Care tot rol de îngrădire are,
E cerul liber, 
aerul curat ce scaldă plămânii
și vindecă boala omenirii,
Apa ce curge fără voia lumii 
Și iarba verde și grasă, 
Ce crește singură din pământul
pe care nu-l vom căra cu noi în spate,
Atunci când va bate orologiul
Să mergem în cealaltă parte.

Ei bine, pescărușul mării, 
rătăcit, pare-se prin noile vremuri,
Are încredere în forța proprie și zboară,
Departe, în zarea largă, 
în libertate,
Unde nu există moarte;
Mai rămân o vreme înțepenită,
Privindu-l - un punct mic acum, 
pe cerul senin.
Cât de sublim! Cât de sublim...

Sursa foto: https://apnd.ro/biodiversitate/pasari/larus-minutus-hydrocoloeus-minutus-pescarus-mic/ 

Una din piesele mele preferate, care parcă se potrivește cu libertatea din versurile de mai sus :)